Aur cât un nasture pe piept


Difuzare:

Sâmbătă / Saturday 18.12.2021 – 16:00 h

Cinemateca Eforie & cinepub.ro

Descriere:

AUR CAT UN NASTURE PE PIEPT / Just for a Bit of Gold to Glitter on His Chest, 20’, 1983

 

Regie, scenariu / directed and written by: Mihai Diaconescu (Anghel Mora)

Producție / produced by: Maria Bratu

Imagine / cinematography by: Gabriel Kosuth

Sunet / sound by: Horea Murgu

Montaj / edited by: Mircea Ciocâltei, Constanța Teodorescu

Scenografie / set design by: Lucia Moraru

Cu / cast: Dan Bădărău, Claudiu Bleonț, Helmuth Iakobi, Claudiu Istodor, Dan Aștileanu

 

Plasat într-un mediu sportiv, mai precis în cadrul unor jocuri olimpice de vară, filmul scris și regizat de Mihai Diaconescu (se semnează cu pseudonimul Anghel Mora ca scenarist) propune o construcție dramaturgică modernistă. Aproape lipsit de dialoguri, scenariul prezintă doi atleți rivali, aparținând unor echipe diferite, în timpul ultimelor pregătiri dinaintea competiției și, în a doua parte, în minutele ulterioare acesteia. Camera de filmat se prelinge pe corpurile lor bine făcute în moduri de multe ori senzuale, substituindu-se pe parcurs, tot mai des, perspectivei lor subiective. Protagoniștii se privesc cu coada ochiului, se analizează, dar nu vorbesc unul cu celălalt înainte de a concura. Din punct de vedere cromatic, filmul trimite încă din prima jumătate la simboluri naționale românești, prin recurența culorilor roșu, galben și albastru. Însă, până spre final, rămâne nedefinită intenția acestei alegeri. În a doua parte, după finalul competiției, câștigătorul îl abordează pe celălalt și, într-un soi de comuniune spontană, îl antrenează, în joacă, într-o cursă nocturnă menită să îi redea încrederea în sine. Doar că inițiativa se transformă într-un adevărat coșmar - filmat spectaculos în ralanti - pentru reprezentantul României în cursa de maraton, a cărui traiectorie spre triumf e curmată accidental de cei doi, cu câțiva pași înaintea liniei de sosire. Posibilele semnificații ale acestui deznodământ surprinzător sunt multiple și merită chestionate pe cont propriu, de fiecare spectator în parte. (de Andrei Rus)

 

Set during a sporting event, the Summer Olympics to be more precise, the film written and directed by Mihai Diaconescu (his screenwriter pen name is Anghel Mora) proposes a modernist dramaturgical structure. Featuring almost no dialogue, the script shows two rival athletes, who belong to different teams, during their final training sessions before the competition and, in the second part, during the moments following it. The camera glides along their robust bodies in an often sensual manner, as it gradually becomes a substitute for their subjective perspective. The protagonists peek at one another and examine each other carefully, but they don’t talk before competing. Chromatically, through recurrent shades of red, yellow, and blue, the film makes reference to Romanian national symbols. This choice, however, only becomes apparent towards the end of the movie. In the second part, after the competition has ended, the winner approaches his former rival and, in a moment of spontaneous communion, prods him into joining a nocturnal race meant to help him recover his self-confidence. The initiative, though, turns into a real nightmare – filmed in spectacular slow motion shots – for Romania’s marathon runner, whose path to triumph is accidentally brought to an end by the two athletes, just a few steps before the finish line. The potential implications of this outcome are many and they deserve to be looked into individually, by each viewer.                 

(by Andrei Rus, translated by Anca Tăbleț)

 

Aur cât un nasture pe piept